Mos Mircea

Mosul Mircea construieste clopote.Mai mari mai mici in functie de cerinte.O viata intreaga a facut asa ceva.E refugiul si placerea lui.Un suflet care aude sunetul scos de un clopotel.E magie.Lebate cu ciocanul pana ce(pentru el) scot sunetul perfect.Ochii si urechiile altui om nu disting diferenta dintre un clopotel care abia e inceput si altul care e deja terminat,dar el simte...

El lasa in urma lui o bogatie de sunete,de clinchete de clopotei.Acestia sunt "pasii" care vor ramane imprimati pe aceast pamant dupa "plecarea"lui.Sunt clinchetele care se vor auzi muult dupa ce glasul lui nu se va mai fi auzit.

E necesar ca fiecare sa lase ceva in urma.Ceva ce-i atesta existenta in acest lucru.

Sa ascultam mereu clinchetul unui clopotel si sa ne gandim ca cineva si-a transferat sufletul in acea "melodie"simpla,rasunatoare a.........unui simplu clopotel....:)